Alimentatia corecta in dieta si nu numai. Indrumari catre un stil de viata sanatos luat din alimente

 

O dieta corecta reprezinta un instrument de prevenire a multor boli.

Dupa cum stim cu totii, orice masina are nevoie de alimentare pentru a fi capabila sa functioneze.

In mod asemanator, organismele vii au nevoie de energie pentru a putea trai: acest lucru se realizeaza prin alimentatie. Proportia si calitatea alimentelor pe care le consumam, stau la baza dezvoltarii complete a unui om, fizic si mental.

Alimentele de calitate proasta, fie poluate sau incorect conservate, pot fi factori periculosi si sunt cauza bolii si a mortii, in foarte multe cazuri.

Chiar si un regim alimentar dezechilibrat sau incorect poate determina stari de tulburare sau reale patologii care, in multe cazuri, sunt letale. Siguranta alimentara implica faptul ca suntem siguri ca ceea ce mancam este cu adevarat sanatos. Prin urmare, este necesar sa se verificam calitatea, verificand alimentele de calitati organoleptice si macro biologice.

Produsele alimentare sunt cultivate si tratate in locuri situate adesea departe de utilizatorii lor finali; intarzierea dintre productie si consum se prelungeste, iar conservarea corecta a alimentelor devine, prin urmare, de cea mai mare importanta.
Nutritia si sanatatea sunt strict legate.

Alegerea stilului de viata si alimentatiei poate evita dezvoltarea unor boli sau din contra, cauza izbucnirea lor.

Practicarea cu regularitate a sportului, alimentatia sanatoasa, cu putine grasimi saturate si bogata in vitamine, poate face diferenta.

De fapt, cantitatile excesive sau lipsa anumitor alimente pot produce diverse boli, in timp ce o dieta sanatoasa si echilibrata ajuta la prevenirea acestora.

O dieta echilibrata include alimente macro si micro hranitoare.

• Elementele macro-hranitoare sunt carbohidrati, proteine si grasimi.

Hidratii de carbon ar trebui sa furnizeze 60% din energia de zi cu zi. Fibrele ar trebui sa reprezinte 30g pe zi, iar lipidele ar trebui sa reprezinte 30% din calorii. Vegetale si proteinele animale ar trebui sa furnizeze restul de 10%.

• Elemente micro-nutritive sunt vitaminele si saruri minerale, antioxidanti si aminoacizi esentiali.

Pentru o viata sanatoasa, este recomandabil sa se consume patru-cinci mese in timpul zilei.

• Micul dejun este de cea mai mare importanta si ar trebui sa furnizeze 20% din caloriile zilnice

• Masa de pranz si cina vor furniza 30% fiecare

• Pentru a nu va aseza la masa de pranz sau cina cu senzatie de (prea) foame, este recomandabil sa luati 2 gustari intre mesele principale, si anume, la mijlocul diminetii si la mijlocul dupa-amiezei. Aceste mici gustari ar trebui sa furnizeze 10% din necesarul zilnic de energie.

Dieta trebuie sa fie in concordanta cu varsta.

Este absolut necesar ca dieta si cantitatea de calorii sa se modifice pe parcursul vietii, pentru ca fiecare varsta are propriile ei nevoi.

• Pentru copilul nou-nascut, care isi dubleaza greutatea in sase luni, cel mai potrivit aliment pana la 4-5 luni, este laptele matern. Cu acesta, copilul primeste substante anti-bacteriene si factori imunologici. Laptele matern contine aproximativ 50% lipide, 43% din hidrati de carbon si doar 7% proteine.

• Dupa a 5-a luna, dieta copilului trebuie sa fie imbogatita cu cereale, legume, fructe, carne si oua, care va acoperi noile sale nevoi biologice. Dupa al 2-lea an, dieta devine mai solida si mai bogata.

• Adolescenta are nevoie de o contributie nutritionala mai mare; cresterea in inaltime necesita un consum mai mare de substante care contin proteine de inalta valoare biologica, acizi grasi esentiali, calciu si vitamine. Cresterea nevoii energetice necesita o introducere mai mare de zaharuri.

• La varsta adulta nevoia de energie este stabilizata si este cantitativ legata de inaltime, structura fizica, activitatea motorii, si sex. Proportia de glucide, lipide si proteine este specifica unui regim alimentar echilibrat.

• La batranete necesarul caloric se diminueaza; centrele de satietate si de foame, isi modifica functiile. Pe termen lung, exista, de asemenea, o diminuare a sensibilitatii gustului, o alterare in perceptiei gustului amar si acid. Digestia zaharurilor este mai laborioasa si asimilarea proteinelor si anumite substante nutritive, cum ar fi calciu, fier, acid folic si vitamina B12 devine mai dificila. Toate acestea se intampla deoarece secretiile gastrice si enzimatice, precum si motilitatea intestinala, se diminueaza.